Culori de vis cântau în stropii ce luceau ca ni?te pietre de rubin pierdute în frunzi? ?i ochii dezmierdau Un om înm?rmurit de-al zilei r?s?rit crezu c? nu e pe P?mânt c? totul e un basm un paradis vr?jit Omule ce pe sub frunze ?i prin scorburi scotoce?ti dup? câte-un melc ce doarme al p?durii somn treze?ti. verse 2 Al zilei joc privind furat de farmec fin el nu v?zu cum soarele gr?bit de somn pierea amurgul-ntre destin... Omule ce dus de apa frumuse?ilor de vis.... Ending Omule ce dus de apa frumuse?ilor de vis ai uitat de tine însu?i te-ai crezut în paradis Omule ce dus de apa frumuse?ilor de vis ai uitat de tine însu?i te-ai crezut în paradis Omule ce dus de apa frumuse?ilor de vis ai uitat de tine însu?i te-ai crezut în paradis